Bucurestii mei dementi

Sunt satul pana peste cap de bucuresteni fututi in cur care se simt Miezul Universului. Ii recunoasteti usor, sunt cei care injura provincialii, dar care inca le curge tarana din buletine. Sunt nascut in Bucuresti si nu ma simt ca avand n+1 coaie fata de unul nascut in alta parte a tarii.

Am avut poate norocul sa ma nasc aici pentru ca am putut avea parte de Bucurestii astia fara sa ma chinui ca unul venit din cele 4 zari. Am tot respectul pentru toti cei care au ajuns aici si si-au pastrat bunul simt, dar in acelasi timp am repulsie fata de cei care incearca sa-si ascunda descendenta pozand in Capitalisti 100%. Nu e o virtute a te naste in Bucuresti, e pur si simplu un fapt ce tine de doi parinti care au consumat o poveste de iubire la un moment dat, intr-un anume loc.

Am avut placerea sa-l bat la pas inca de la cele mai mici varste cu diverse ocazii: cu parintii mei, singur de nebun, cu gasca de nebuni de la bloc, in drumurile demente de la facultate/liceu/scoala spre casa si cand cautam magazine/piete unde aveam scop precis de cumparat ceva.

De mic am inteles ca trebuie sa retin adrese, strazi, particularitati pentru a putea sa ma intorc mereu si mereu acasa. Am fost fascinat inca din copilarie de povestile din spatele caselor si a strazilor. Ori de care ori auzeam o poveste eram ochi si urechi, chiar daca unele povesti nu erau pentru urechea mea. Am invatat sa trag cu ochiul si cu urechea cand stiam ca sunt suiecte care ma intereseaza. Am invatat sa fiu atent la detalii, caci detaliile fac diferenta de mai tarziu.

Bucurestii mei sunt plini de povesti de groaza si placere. Bucurestii mei au doua dimensiuni: Bucurestii uitati in povesti si Bucurestiul negru al zilelor noastre.

Nu poti sa intelegi Bucurestiul pana cand nu-l bati la pas. Nu exista cartier fruntas si cartier codas, exista povesti care merita spuse daca sunt urechi sa asculte. Am descifrat Bucurestii din cartile lui. Am cautat mereu si mereu sa-i ating marginile pentru a-l privi in goliciunea lui. Astfel Bucurestii priviti din spatele Uzinei Faur (23 august) sunt la fel ca cei priviti dintre liniile Triajului/Depou CFR (cartier 16 Februarie), iesirea depoului Metrorex IMGB arata la fel de dezolant ca un capat de cartier Progresul, Parcul cu Platani si Biserica Elefterie iti trezesc amintirile de vara plimbata pe strazile din jurul Vetrei Luminoase.

Cand vei mai crede ca esti special pentru ca locuiesti in Bucuresti, gandeste-te daca tu il cunosti la fel de bine cum te cunoaste el pe tine. Personal inca nu-l cunosc cat ar trebui…inca isi ascunde secrete fata de mine.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*