De vorba cu mine intr-o gradina verticala

Am ales sa stau ca o planta intr-o lume plina de necaz si durere. Bucuria este doar o excursie pe care o faci pentru a te intoarce in bratele unei urii nestapanite. Cand zici ca ai dat de un raspuns la o problema grava, imediat te lovesc si alte probleme de care nu poti sa te descotorosesti.

Un motor in miscare pe care daca-l opresti omoara pasagerii dintr-o masina in miscare. Bem, mancam si discutam. Fumam uneori cand ne e prea bine. La final ne ridicam si fiecare isi duce viata dupa cum si-a asternut-o. eu ma pun pe pedalat ca un soarece de laborator. Fara miscare nu e lumina.

In malaxorul vietii in care ne scurgem patetici si vulgari, tocmai ce mi-am gasit un scop minor de a contempla natura in matematica ei pura. in fiecare dimineata ma cert cu numarul de crengi ce pot sa existe intr-un copac. Ori de cate ori incerc sa gasesc sirul lui de dezvoltare, o creanga iti darama calculul acolo unde te doare cel mai tare. Si iti dai seama ca e un „fraier”, dar e greu sa intelegi de ce copacul si-a tradat ratia alegand sa-l creasca acolo. Aidoma unui element negativ din societate pe care trebuie sa-l elimini, fraierul este suprimat pentru a nu consumat oxigenul si apa necesara mentinerii unui echilibru social. Fiecare creanga trebuie sa-si vada de drumul ei.

Vertical, vertical, dar o gradina are nevoie de soare si fiecare lucru trebuie calculat. Aici cred ca am gresit eu cand am cautat ratia acolo unde soarele lipsea. Ratia fost destabilizata de lipsa soarelui.

Uneori iti dai seama ca tot zgomotul pe care-l produci si imparti e doar zgomotul ce-ti acopera nimicul din viata. Intr-un final e vorba doar de crestere si muzica buna. Vibratia, singura vibratie care conteaza e cea care da imboldul celui din jur de a evolua acolo unde nici el nu gandeste. Si muzica sa fie clasica pentru a estompa din gandurile roz, iar munca sa fie in natura pentru a invata din greselile acesteia. O societate perfecta este o societate imperfecta care poate invata. Atunci cand iti refuzi dreptul si obligatia la a invata, iti refuzi dreptul la a exista.

In gradina mea verticala mugurii de fraieri trebuie starpiti cu orice pret. Starpirea nu prin indepartare, ci prin decuplare de la sursa si implantarea lor in alta lume. E ce a facut Australia sa fie Australia si America sa fie America. Un pom poate creste doar acolo unde pamantul ii prieste. Cand pui floarea de soare la umbra si fructul de umezeala la soare, cred ca te-ai ales cu o societate  intoarsa pe dos. Raspunsul din ’30 a fost brutal pentru ca nu au inteles esenta lucrurilor. Nu praful de pusca iti aduce menirea. S-a mizat pe productie si mai putin pe diversificare. Acolo unde nu diversifici pierzi recolte frumoase. Cum bine zicea un personaj intr-un film american de duzina: „Am fost invatati ca 1+1 fac 2, cand 1+1 stim cu totii ca fac tot 1.”

 

 

 

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*