Uneori cand te apuci de scris simti ca vrei sa transmiti ceva ce este deja scris pe foaia alba pe care o ai in fata. Asemeni unui general de armata te uiti pe un camp de batalie plin de scheme pentru a alege o optiune castigatoare. Foaia alba parca e completata de povestea ce urmeaza, tu trebuie sa gasesti doar calea de cernala care sa-i dea viata. Suntem in cautarea drumului catre a infaptui ce deja este scris.
Si totusi cand te uiti la intinderea de alb a foii iti dai seama ca ai putea sa completezi cu prima poveste care-ti zboara peste sinapsele ce cauta drumul catre un indiciu despre ce trebuie sa vrei a scrie. Si totusi… iti dai seama de ceea ce ai de scris, dar iti este teama sa recunosti. Al doilea gand este cel care cantareste povestea peste care tot treci incercand sa imbraci in cuvinte un gand de care iti este frica. Frica este arena unde eu-l tau intalneste Opozitia care se lupta pentru a nu da drumul sirului de cerneala sa-si spuna povesea.
Foaia alba iti zambeste sugubat asteptand sa iei o decizie bazata pe argumente. Esti prea grabit ca nu ai timp sa dezbati totul in batalia pentru adevar. Iti rumegi propriile idei, te lupti cu Opozitia pentru a gasi un fir de indoiala in logica lor. In timp ce joci debate-ul in Sala Oglinzilor nu-ti mai dai seama care esti tu cel real in toata povestea asta. Disperare cuprinde discursul precipitat in care ataci cu toata forta pentru a-ti pune la pamant partenerul de lupta. In haos sta cel mai riguros algoritm care-ti decide pledoaria finala.
E timpul sa te apuci de scris caci tu esti generalul de pe foaia de harti care trebuie sa dea semnalul de atac. Gandurile iti zboara precipitat incercand sa apuce un fir spre poveste. Orice ai scrie este gandul cel corect care trebuie transmis. Nu exista bine si rau atunci cand totul este scris pentru a fi asumat. Iti ridici stiloul catre campul mintii tale si dictezi armatei sa inceala ofensiva asupra vaii de cuvinte. Acum ori niciodata, La Atac!
Ai timp sa te retragi?!? Nu exista timp cand ordinul a cazut peste raul de cerneala. Nu exista urma de indoiala cand ti-ai asumat cuvintele. Si te apuci de scris povestea pe care ai vazut-o in gandul lipsa de pe o foaie plina.
Sursa foto: stiridebine.ro
