Dincolo de materie e omul. Omul nu e bucata de carne care se plimba si are activitate, omul e cel care zace inert intr-o inconstienta bolnava. Misiunea ta e dincolo de rutina codiana si miscarea de pe o actiune pe alta. Traiesti pentru a prinde contur in constiinta generala pentru ca viitorul sa poata selecta dintr-o baza mare de date.
O suma de actiuni negative atrage dupa sine dezvoltarea de supape de refulare care sa faca trecerea la o actiune pozitiva. Puterea binelui este de 10 ori mai mare decat un rau dar este prost inteleasa intr-o lume de modele care sustin raul.
Visezi si societatea te invata ca nu e bine sa-ti intelegi visele. Frustrarea te duce in zona neagra a deceptiei si a furiei de a-ti lasa visul sa zubrde liber. Societatea pune calus incontientului trasnformandu-l in prizonierul din inchisoarea fara gratii. Te autosuspenzi din functia ta de liber oferind limite intre care te poti misca. Frica ce pazeste pepenii se trasnforma in jandarm si-ti haitueste puterea de a alege.
Comunismul perfect are loc in fiecare individ in parte, o idee pentru mase care totusi se formeaza in singuratatea individului.
Nu poti explica ce simti cum nu poti simti ce explici. Suntem paradoxal limitati prin nelimitarea materiei din noi, dar nelimitati prin puterea gandului din noi.
