Lumina vine din tine

Am dezbatut mai zilele trecute despre energie  si suflet cu un om care traieste din terapii. Zic am dezbatut pentru ca nu am ajuns la un consens, eu ramanand in pozitia lui Toma Necredinciosul in fata unor motive pe care le-am mai auzit. Sunt exemple ce au fost predate intr-o radacina foarte bogata ce prinde acolo unde terenul este fertil. Din pacate sau din fericire solul din care sunt eu facut nu vibreaza la astfel de pilde. Nu sunt eu mai bun si nici mai rau. Aici nu vorbim despre cine are scula mai mare, aici vorbim despre un fapt ce se petrece in nenumarate colturi ale lumii si unde lumea moare pentru ca nu poate sa vada cu ochii acolo unde mintea le este intunecata de copilariei.

Aud tot mai des despre atei care sunt suparati ca familia nu le-a dat voie sa-si aleaga religia atunci cand ei vor avea Poza cea Mare pictata. E hilar sa auzi argumentele lor pro, e aproape la fel de ipocrit cum isi judeca un copil tatal desi este si el la fel ca el cazut in patimile cu care a fost crescut. Caci credinta nu iti este oferita pentru a te infiera, credinta iti este aleasa ca si drum la inceput de viata pentru ca se presupune ca ai fost plamadit dintr-o dragoste a doi oameni ce urmeaza sa te educe in spiritul credintei. Cum parintii tai te-au botezat pentru ca societatea asa le-a zis, credinta nefiind luata in seama. Si astfel si voi ati ajuns sa fiti botezati intr-o credinta ce nu v-a fost predata. Astfel ajungeti sa fiti suma patimilor parintilor vostrii si-n continuare veti trage pacatele acestora de a nu va deschide lumina pentru a vedea lectia de dincolo de credinta, toleranta.

Orice religie ar trebui sa inceapa discursul credintei sale direct de la toleranta.  Nu toleranta unor cutume ce ne innegresc orizonturile roz, toleranta fata de fratele nefrate si fata de sora nesora. Caci sangele e unul singur chiar daca nu este provenit dintr-un apropriat recent al nostru. Fiecare religie trebuie sa inteleaga ca noi suntem si trebuie sa invatam lectia prieteniei intre noi toti. Si fiecare astfel sa realizeze din fiecare un sistem aproape perfect pentru a realiza partea ce formeaza intregul. Intregul ne-a fost dar, iar partea trebui s-o invatam. Daca religia nu ne preda pilda partii ce formeaza intregul degeaba mai visam la Rai-ul indecent de frumoase si Iad-uri ale nimanui.

Revin la discutia din deschiderea articolului. Nu cred intr-o viata anterioara care a fost povestita despre altul dinainte. Cred ca experiente inregistrate in ADN-ul stramosilor, astfel incat sa simti in subconstient ca tu ai fost trait intr-o viata anterioara. Cum poate sa existe o viata anterioara daca timpul nu e liniar??! Anterior nu are valoarea decat atunci cand timpul este considerat o variabila. Cand timpul devine constanta o viata anterioara e o viata traita in paralel cu alta viata anterioara. Neintelegand timpul nu vom intele nici spatiul. De aceea nu suntem conectati fiecare la locul unde traim. Conexiunea pe care o facem este aritficiala si invatata prin cutumele locurilor unde am fost nascuti, caci noi nu ne nastem ci suntem nascuti. Si astfel ne intrupam ca rod al unei dragoste dintre doi oameni.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *