Zi de zi esti asaltat pe mediile de socializare de mesaje care incearca sa te cheme la actiune, un „Call to action” intr-un stil de bazar turcesc. La fiecare colt virtual de site primesti un mesaj prin care esti rugat sa votezi o poza, sa votezi un copil, sa dai un like la un post, sa dai un RT cuiva care are nevoie urgenta.
Ne transformam pe zi ce trece intr-un mare ocean de Spam sub titlulatura de comunicare si PR. In 2005 eram cu totii antreprenori pentru ca aveam blog. Azi suntem cu totii PR-isti pentru ca ne facem singuri reclama la proiectele pe care le dezvoltam, iar de Social Media manageri nici nu mai vorbesc caci geme internetul de SM-isti.
In goana dupa celebritatea spatiului virtual ne luam la harta cu oricine, stabilim clasamente stupide, alergam sa prindem loc pe podiumul concursurilor dar uitam sa citim regulile simple ale comunicarii. Nu conteaza cum comunici, conteaza sa iasa banul. Daca X cere 3 lei si are un Page Rank de „n” si un Alexa rank de „m” atunci si eu voi cere tot 3 lei.
E clar, ca in orice piata la un moment dat a existat un varf care a tras piata in sus. Varful mareste pretul, masa e obligata sa creasca si balonul isi contureaza forma. Sub presiunea pretului crescand cumparatorul intra in „cumparare alba” si se multumeste cu un profit scos si nu cu unul previzionat.
Pana unde mergem cu pretul in conditiile in care ajungem sa livram aceeasi marfa?!?