Date personale:
- Nume complet: Benjamin Netanyahu
- Porecla: Bibi
- Data nașterii: 21 octombrie 1949
- Locul nașterii: Tel Aviv, Israel
- Familie: S-a născut într-o familie sionistă intelectuală. Tatăl său, Benzion Netanyahu, a fost un istoric renunit specializat în istoria evreilor spanioli (sefardi) și un militant sionist de dreapta. Fratele său mai mare, Yonatan (Yoni) Netanyahu, a fost eroul raidului de la Entebbe din 1976, unde a fost ucis în acțiune. Acest eveniment l-a marcat profund pe Netanyahu și a influențat cariera sa.
Educație și serviciu militar – Benjamin Netanyahu
- A crescut parțial în Statele Unite (Philadelphia), unde tatăl său preda, ceea ce i-a oferit un accent și o expresie în limba engleză aproape perfecte.
- S-a întors în Israel pentru a-și efectua serviciul militar de elită în unitatea de comando Sayeret Matkal. A participat la mai multe misiuni periculoase, inclusiv la raidul de salvare de la Sabena (1972).
- A studiat Arhitectură la MIT și Administrație de Afaceri (MBA) la MIT Sloan, după care a lucrat pentru compania de consultanță Boston Consulting Group.
Cariera politică – Fazele cheie
1. Diplomat și reprezentant la ONU (anii ’80):
- A intrat în diplomație sub îndrumarea lui Moshe Arens.
- A servit ca ambasador al Israelului la ONU (1984-1988), unde a devenit cunoscut pentru abilitățile sale oratorice și apărând cu fermitate pozițiile Israelului pe scena internațională.
2. Ascensiunea în Partidul Likud și primul mandat de prim-ministru (1996-1999):
- A intrat în Knesset (parlamentul israelian) în 1988.
- A devenit lider al Partidului Likud în 1993, după asasinarea lui Yitzhak Rabin.
- A câștigat alegările din 1996 (primele alegeri directe pentru prim-ministru) împotriva lui Shimon Peres, capitalizând temerile publice după un val atentate sinucigașe palestiniene.
- Mandatul său (1996-1999) a fost marcat de:
- Acordul de la Wye River (1998) cu liderul palestinian Yasser Arafat, sub auspiciile SUA.
- O politică dură față de Autoritatea Palestiniană.
- Privatizări și liberalizare economică.
- A demisionat în 1999 după ce a pierdut sprijinul politic și a fost învins de Ehud Barak.
3. Anii de opoziție și revenirea puternică (2009-2021):
- După o pauză din politică și o scurtă revenire ca ministru de finanțe (2003-2005), a devenit din nou lider al Likud.
- A câștigat din nou alegerile în 2009, începând cel mai lung mandat neîntrerupt de prim-ministru din istoria Israelului (până în 2021).
- Mandatele sale (2009-2021) au fost caracterizate de:
- Focusul pe amenințarea iraniană – a făcut din combaterea programului nuclear iranian punctul central al politicii sale externe, opunându-se vehement Acordului nuclear din 2015 și susținând o acțiune militară dacă este necesar.
- Relații strânse cu republicanii din SUA – a avut o relație foarte apropiată cu președintele Donald Trump, care a recunoscut Ierusalimul ca capitală a Israelului și a sprijinit anexarea Înălțimilor Golan.
- Politică de securitate dură față de Gaza și Hamas – a condus mai multe operațiuni militare de amploare (Pillar of Defense 2012, Protective Edge 2014).
- Dezvoltarea economică și liberalizare, cu un PIB în creștere și rate ale șomajului scăzute.
- Politica de așezări – a sprijinit extinderea așezărilor israeliene în Cisiordania, punând în pericol perspectiva unei soluții cu două state.
- Probleme legale – a fost anchetat pentru cazuri de corupție (primire de mită, fraudă și abuz de încredere). Acuzațiile i-au slăbit sprijinul politic, dar și i-au consolidat baza de susținători, pe care i-a convins că este victima unei anchete părtinitoare a „elitelor”.
4. Căderea, opoziția și revenirea istorică (2021-2022):
- După patru alegeri consecutive fără un câștigător clar, a fost înlăturat din funcție în iunie 2021 de o coaliție eterogenă condusă de Naftali Bennett și Yair Lapid.
- A petrecut 18 luni în opoziție, criticând dur guvernul.
- La alegerile din noiembrie 2022, a condus o coaliție de dreapta (Likud), partide naționaliste religioase și partide ultraortodoxe la victorie, revenind ca prim-ministru în decembrie 2022.
5. Al șaselea mandat (2022-prezent) și controversa reformă a justiției:
- Guvernul său actual este considerat cel mai din dreapta din istoria Israelului.
- A lansat o reformă controversată a sistemului judiciar, care include modificări care îi oferă guvernului control mai mare asupra numirilor judecătorești și limitează puterile Curții Supreme. Această reformă a provocat proteste masive la scară națională timp de peste un an, cu critici care o consideră o amenințare la adresa democrației și separării puterilor în stat.
- Războiul cu Hamas din 2023: După atacul devastator al Hamasului din 7 octombrie 2023, Netanyahu a declarat război și a demarat o operațiune militară majoră în Gaza. Managementul său al războiului este puternic criticat atât din interior, pentru eșecurile de securitate, cât și pe plan internațional, din cauza numărului mare de victime civile în Gaza.
Viața personală
- S-a căsătorit de trei ori. Este căsătorit cu Sara Netanyahu, o figură și ea controversată, acuzată de cheltuieli excesive cu fonduri publice.
- Are doi fii din căsătoria actuală. Unul dintre ei, Yair Netanyahu, este activ pe rețelele sociale și cunoscut pentru postări provocatoare.
Moștenire și controversă
Benjamin Netanyahu este o figură extrem de polarizantă:
- Pentru susținătorii săi, el este „Mr. Security” (Domnul Securitate), un lider dur și abil, care a crescut prestigiul internațional al Israelului, a menținut economia în floare și a ținut în frâu dușmanii Iranieni și palestinieni.
- Pentru criticii săi, el este un oportunist diviziv, care a subminat șansele de pace, a erodat instituțiile democratice și a menținut puterea folosind retorica împotrivirii și divizând societatea israeliană. Acuzațiile de corupție și atitudinea față de sistemul juridic i-au adus porecla „Regele Bibi” din partea opozanților.
Este, fără îndoială, una dintre cele mai definitoare persoane ale istoriei moderne a Israelului, a cărui influență asupra țării și a regiunii va fi dezbătută pentru decenii.
