In ultima vreme alerg de colo colo cautand un magazin cat mai apropiat care sa-mi ofere cafea/tutun/ustensile si consumabile pentru tutun.
Cafeaua e si pentru mine, chestiile legate de tutun e pentru altcineva. E criza si trebuie sa gasim oportunitati de a reduce costurile.
In drumurile mele prin oras aveam in cap sa ajung si-n magazinul (de pe Bd. Drumul Taberei Nr 34) cu produse faine aduse de prin Orient.
Stiam de el de la un fost coleg de liceu care se oprise la un moment dat sa-si cumpere de acolo Orez Salbatic.
Magazinul ma fascinase inca de atunci si niciodata n-am avut timp sa intru in el desi am trecut de multe ori.
De obicei eu in oras sunt intr-o alergatura continua. Adun 3-4 drumuri si incerc sa rezolv cat mai multe probleme urmarind un traseu si un progam.
Magazinul aranjat in stilul ala fain de consignatie din ’90. Multe produse si diferite fata de ce gasim in mod obisnuit intr-un magazin „cu de toate”.
Arome de cafea felurite, miros de narghilea si tutun bun, diverse suveniruri folositoare in casa sau care au pur si simplu o poveste frumoasa.
Fac o paranteza si spun ca semana cu magazinul pe care-l visam cand eram mic obsesiv, un magazin clasic plin cu dulciuri.
Doar ca acum „dulciurile” sunt de alta natura. Copil fiind atunci am crapat multe masele in dropsuri tari ca piatra.
Asadar ajung saptamana trecuta pe acolo sa vad preturi si marfa pentru ce cautam. Ma uit in magazin si nu era nici un client, doar vanzatorul. Nu vreau sa gresesc, dar parea a fi musulman.
Din magazin se auzea un murmur ca si cum cineva tocmai pregatea in incantatie. Nu procesez informatia asta si informatia precum ca era o anume ora din zi si intru fericit ca pot sa vad si compar preturi.
Inauntru ce sa vezi?!? Vanzatorul isi spunea rugaciunea, pesemne era ora la care trebuia s-o faca!
S-a oprit si-a dat caietul cu rugaciuni la o parte si m-a luminat in ceea ce priveste marfa lui.
M-am blocat intelegand ca am intrerupt un om din rugaciune si am ascultat raspunsurile fara sa le aud, gandul era la rugaciunea omului.
Ma simteam ca o musca sacaitoare care te deranjeaza la somnul de dupamiaza intr-o zi calduroasa de vara.
Am multimit pentru informatii si am iesit. Cu coada ochiului am putut vedea cum si-a tras caietul in fata si si-a continuat rugaciunea fara sa exprime pe fata o grimasa de scarba, de deranj….deci se poate sa traim si in pace chiar daca ne diferentiem in credinta.
Cine stie poate acolo sus ajungem intr-un singur loc urmarind fiecare un alt timp de Cale?!? Doar Timpul stie si le masoara.
