Am scris ieri despre paralela dintre revolutiile sociale din timpul lui Charles de Gaulle si Hosni Mubarak si azi mi-am dat seama ca este posibil ca si noua sa ni se pregateasca un soi de revolutie sociala.
Traian Basescu este intruchiparea dreptei fie ca vrem, fie ca nu vrem. As fi un ipocrit sa spun ca nu a facut nimic in Romania comparativ cu ceilalti, doar ca a dat nas si unor oameni nepregatiti de a se imbogati la umbra sa. Si de ce sa nu recunoastem si el si familia lui au inflorit in perioada asta.
Important este ca vreau sa discutam despre modul de operare sociala care urmeaza sa se petreaca. Daca in martie pe 25 nu va reusi opozitia sa-l suspende pe Traian Basescu, dupa opinia mea va urma o perioada tulbure in care Opozitia va incerca sa aduca oamenii in strada prin implicarea liderilor sindicali. Nu este o acuzatie adusa liderilor sindicali, doar ca intotdeauna liderii sindicali au fost apropiati ca mod de gandire cu persoanele situate in bazinul doctrinar de stanga. Urmeaza sa asistam la provocari tot mai dese si sondari ale populatiei pentru adunarea unui numar cat mai numeros de oameni in piata. A avut loc in Franta lui deGaulle, o vedem in Egiptul lui Mubarak si povestea continua si-n alte tari din lumea araba si nu numai.
Sistemul democrat a ajuns la o saturatie care cere un sistem socialist. Schimbarea se face greu si cu un pic de scandal. Se vor implica si forte straine pentru ca fara un ajutor strain sistemele nu pica. Problema este daca poporul este gata de o astfel de schimbare si daca se merita.
PS:
Imi cer scuze pentru exprimarea directa din titlu, dar daca foloseam numele intregi imi lungeam prea mult titlu. Va multumesc de intelegere.
