Dezradacinarea e cel mai mare pacat al omenirii si a dus la amestecul imbecil de dragoste, durere si ura. E stiut de toata lume adevarul, dar actele rescrise prezinta realitatea juridica.
E greu sa intelegi cand urmasii au pierdut legatura cu sufletul si pentru un pumn de arginti si-au vandut dreptul la libertatea sufleteasca si au ales dulcea drama traita in inalta societate de azi.
Se pierd povestile pentru ca sunt spuse fara a fi intelese. Ele folosesc drept scut pentru a gira imbogatirea pe spatele unor rani inca deschise. Si in urma povestilor raman stafii care ratacesc pe pamant asteptand reuniunea de Dincolo, pentru a regasi pe cel care a fost.
…si pana la marele final durerea il lasa sa-si traiasca viata inapoi ca si cand ar trai doar ca o holograma pentru un viitor care sa-l poata intelege.
Nu stiu sigur daca te referi la dezradacinarea unor oameni de diverse etnii deportati sau refugiati pe timpuri de razboi, sau relocati mai mult sau mai putin fortat temporar sau permanent din diverse motive politice sau catastrofe naturale, sau la marile migratii economice ce au loc zilele astea in lume…dar desigur ca dezradacinarea este si ea o trauma, mai ales, desigur, daca vine impusa subit si cu brutalitate din afara…trauma umana care, la randul ei, poate da nastere, chiar la eventualii observatori ai ei din afara, neimplicati direct, la anxietate crescuta, uneori si la sentimente de vinovatie, printre altele.
Insa doresc sa te asigur ca eu personal sunt de parerea ca oamenii nu-si pierd „sufletele” chiar atat de usor, si au in ei resurse nebanuite de rezilienta de la care noi, cei crescuti in vremuri de pace si chiar puf relativ, putem lua chiar exemplu, in caz ca ne zbatem cu cine stie ce stresuri zilnice care ni se par momentan coplesitoare.
Totodata nu cred ca noi, din afara, putem judeca ff bine alegerile pe care le iau unii oameni aflati in situatii limita, sau in conditii de sistem totalitar. Fac o referire si la niste experimente de comportament social care pot fi interesante de citit:
Desigur, daca e vorba de oameni aflati in functii de raspundere, chiar in conditii de sistem totalitar, putem avea, in general, anumite pretentii la un comportament etic si in conformitate cu legislatia internationala de respectare a drepturilor omului.
N-am prea inteles care e legatura cu clipul din 2009 despre alegerile din Republica Moldova, care este, totusi, in mod realist, un stat care se straduie si el sa avanseze pe calea democratiei asa cum poate, in acest inceput de secol XXI, si, desigur, mai are mult de „lucru” referitor la optimizarea unui proces electoral si a functionalitatii instituiilor de baza in mod transparent democratic, protejarea drepturilor minoritatilor si a persoanelor vulnerabile, etc.
Chiar raportul recent al US Dept. of State releveaza din primele fraze cat mai are de „lucrat” Rep. Moldova la imbunatatirea respectarii de baza ale drepturilor omului in acel stat.
S-a intamplat ceva recent acolo ?
Ma refer la speculatorii de rascumparari de astfel de tragedii care uita ca bunastarea lor este bazata pe o durere. Ei speculeaza povestea pentru a gira urcarea lor in scara sociala, fortand pe cei din jur sa-si crediteze pozitia pentru supravietuire.