Suntem in plina divina comedie umana si nu reusim sa intelegem care ne e rostul.
In ultima vreme am descoperit ca am de pierdut mult mai multi bani decat am de castigat. Niciodata n-am avut noroc de bani dar tot timpul am avut nevoie urgenta de ei. Cand i-am avut am reusit performanta sa-i scap in cele 4 zari. Nu va ganditi ca pentru caprici marete ale ego-ului meu puternic, eu am fost mereu si mereu ultimul pe lista de prioritati.
Ascultam deunazi o cuvantare a cuiva invatat si am inteles ca nu e bine ca tu pe tine sa te lasi la urma. Si atunci ce sa fac sa ma trec in capul listei?!?Nici asa nu e bine. Si atunci??! Ma trec mai pe la jumate, dar mi-e ca ma pierd si uit total de mine, asa stiu clar ca ultimul loc generic sunt eu. Evident ca niciodata nu ajung sa rezolv problema de pe ultimul loc, dar intotdeauna voi stii ca sunt undeva acolo pe o lista.
In divina comedie umana ma raportez materialist la tot ce ma inconjoara pentru 20 de ore si 4 ore mi le pastrez pentru fuga imateriala in abisul intunericului unei camere obscure unde developez subconstientul celor 20 de ore…nu gasesc nimic in plus acolo, doar ce adun de peste zi.
