„Să reclădim România”. Un slogan care îmi sună azi în cap când treceam agale pe străzile împuțite ale Bucureștiilor. Nu avem ce să reclădim.
Am pierdut lupta cu spațiul și timpul, e timpul să ne pierdem în mulțime și să punem osul la treabă.
Un sentiment apăsător de neliniște îmi macină mintea în ultima vreme: nevoia de a „reconstrui România”.
Sloganul pare să răsune cu forță în contextul actual, în timp ce mă plimb pe străzile sufocante de mirosuri neplăcute ale Bucureștiului. Dar, sincer să fiu…
Mai avem cu adevărat ce să reconstruim?
Oare nu cumva am pierdut deja lupta cu spațiul și timpul? Poate a sosit momentul să ne pierdem în mulțime și să trecem la acțiune.
Da, e timpul să ne confruntăm cu fundația fragilă și lipsită de educație a societății noastre și să ne angajăm pe calea normalității.
Poate că, după ce am pierdut bătălia pentru un popor spiritual, singura noastră șansă este să ne pierdem în mulțime, pentru a renăște din propria cenușă, ca Pasărea Phoenix din mitologie.
Românisme pentru un naționalist romantic
Ca naționalist romantic, recunosc că această concluzie mă chinuie. Dar timpul, nemilos cum este, ne forțează spre o serie de reflecții dure.
Nu poți deveni spiritual când trăiești zilnic printre „două spitale de cârnați și o biserică”.
Nu poți crede că ești centrul universului când mai mult de jumătate din populația ta trăiește în sărăcie lucie și murdărie.
Am pierdut contactul cu realitatea și cu esența noastră ca națiune.
E timpul să înțelegem că avem o datorie față de noi înșine și față de viitorul nostru.
Trebuie să ne ridicăm din propria letargie și să acționăm, căci numai prin acțiune putem schimba cursul lucrurilor.
Să sperăm că aceste gânduri vor fi un catalizator pentru o nouă viziune asupra României și că vom reuși să ne ridicăm din cenușă, mai puternici și mai înțelepți ca niciodată.
Naționalistul romantic din mine suferă
Un nationalist romantic ca mine sufera ajungand la aceasta concluzie, dar timpul nemilos iti brazdeaza prin creier tot felul de scenarii.
Nu poti deveni spiritual trecand zilnic printre 2 saormerii si o biserica.
Nu poti sa te crezi buricul pamantului cand peste jumatate din populatia ta este imputita si traieste in saracie lucie.
Ai pierdut contactul cu realitatea.
Aici pot sa te contrazic. Romania este o tara spirituala si doar tu ai impresia ca totul e nasol. Pesimismul tau nu ajuta.