Azi la birou am ramas fara internet, desi aveam ceva de lucru am asteptat. Am testat un stick de internet care mergea jalnic spre deloc, neavandu-se prea bine cu Linux Ubuntu. Am baut vreo 3 cafele pret de jumatate de film asiatic fara subtitrare.
Nimic nu poate fi mai sublim decat sa te uiti la un film asiatic fara subtitrare. Experienta traita o poti asemana cu primul concert de opera sau opereta, in conditiile in care tu n-ai legatura cu muzica respectiva. Te uiti, incerci sa descifrezi magia si mesajul si la final ramai cu o idee dezvoltata numai de tine.
Oamenii in miscare, muzica specifica lor usor intepata, discutii aprinse si cuvinte care ti se impregneaza pe creier. E un joc pe care obisnuiam sa-l joc pe vremuri, cand singur fiind acasa urmaream tot felul de filme occidentale pe Bulgari 1 si Bulgari 2 in asteptarea desenelor, si ele occidentale. Am retrait clipele alea de spaima in care nu intelegeam o scena si pret de 3 scene inca rumegam la ce a fost in urma. Am retrait senzatia imaginii fara poveste, am dat imagine radioului si i-am taiat sonorul…
Filmul este In The Mood For Love sau „Fa yeung nin wa”
