Imi aduc aminte ca prin anii ’90 eram mandrul posesor al unei Dacia 1300. Si odata cu masina am mostenit de la cei batrani si obiceiurile de genul: „LASA MA PERIOADA DE SERVICE. Cand vezi ca se aude motorul mai urat, sa ii schimbi si uleiul.”
Sau
„Mai lasa-ma si cu „piesele ORIGINALE”! Sunt la fel de bune toate. Nu e acelasi „fier”? Lasa ca Dacia se repara si la marginea santului cu un pic de sarma de balot.” Dar cand venea vorba de verificare itp ma cam lua cu fior rece pe coloana vertebrala. Si uite-ma cum eram client al unui service.
Insa anii au trecut si uite ca am ajuns si eu sa am prima mea masina straina. Era un Opel alb.
Avea destul de multi km la bord, insa imi era atat de drag. L-as fi luat cu mine in pat.
Asa ca pentru prima data de cand eram sofer, i-am facut dragului meu Opel verificarea itp inainte de anotimpul rece.
Si acum mi-am propus ca sa devin prieten cu „domnul” service si relatia noastra sa fie una de lunga durata. Incepusem sa citesc multe forumuri auto si incepusem sa inteleg ca si masina e un fel de corp uman.
Asa cum ai grija de corp ca sa traiesti fericit, masina merge struna in functie de cum ai grija de ea.
Asa ca acum nu doar ca m-am imprietenit cu mecanicul meu din service, ci am inteles si filozofia respectarii unui fier mai nou sau mai vechi. E o lectie a respectului, pe care un motor mai vechi sau mai nou ti-o poate preda.
Probabil ca nu mai este nevoie sa va spun ca verificare itp nu au mai fost din acel moment pentru mine doua cuvinte care sa imi dea fiori reci.
Plus ca relatia de prietenie cu masina, m-a facut sa realizez ca mi-am creat PRIMA mea responsabilitate de adult. Si ma simteam mandru si capabil.
Eram acum „inceputul acelui om mare” la care visam in copilarie. Si asta nu am simtit-o doar eu, ci si un mic copilas care mi-a oferit primul SA TRAITI, asa cum il primeau pe vremuri toti vecinii mei harnici si priceputi din bloc.
