Dupa facultate am tot cautat un job „de birou” si dupa cateva incercari mai mult sau mai putin reusite am ajuns sa am slujba mult visata. Eram in zona centrala a Bucurestiului, insa biroul era mic. Ne simteam cumva ca niste cobai de laborator, toti cei care eram acolo. Insa directorul de vanzari era un om cu un suflet de aur si ne promisese ca in decurs de cateva luni vom avea un sediu frumos si tot confortul unui loc de munca modern – birou si scaun modern. Ca sa compenseze cumva neajunsurile lipsei confortului, crea o atmosfera foarte prietenoasa si incerca sa ne dea sarcini care sa faca conexiuni de lunga durata intre membrii biroului. Si ii reusea. Aveai sentimentul acela frumos de implinire lucrand cu el si aveai placerea lucrului in echipa si al stimei de sine care nu prea se mai gaseste azi.
Au trecut de la momentul angajarii patru luni si intr-o zi de primavara ploioasa a venit si vestea cea mare:
Intr-o saptamana ne mutam in noul sediu
Nu ne-a spus de la momentul inceperii lucrarilor, pentru ca presimtise ca se vor intampla tot felul de chestii neaspteptate si ca nu vor fi respectate termenele de executie. Si era destul de descurajator sa ne tot amane.
Imi aduc aminte si acum momentul acela cand din cele trei camarute de 5 /3 m, ne-am mutat in acel „open space” de 20 / 15 m, cu sala de conferinte si toate dotarile moderne ale unui birou contemporan. Imi aduc si acum aminte acele scaune de birou noi care ne asteptau si toate acele birouri dotate ca in filmele americane, aratau ca acestea http://www.scauneonline.ro/scaune-de-birou. Era un vis frumos! Ma simteam ca un copil care a primit de la Mos Craciun ce isi dorise. Parca imi doream sa il vad pe Mosu’ stand pe un scaun, ca sa ma pot duce la el si sa ii multumesc.
Anii au trecut si am inteles ca de fapt nu acele scaune de birou sau acele calculatoare noi sau acea sala de conferinte era „cadoul” pe care mi-l oferise acea experienta, ci experienta in sine. Invatasem cum trebuie sa te porti ca manager al unui grup de la cel care ne coordona si lectia aceasta m-a ajutat enorm in dezvoltarea mea profesionala si in intelegerea mecanismelor psihologice ale celor pe care ii ai in subordine sau ale celor pe care trebuie sa ii instruiesti.