O opozitie pasiva nu va reusi niciodata sa castige puterea in adevaratul sens al cuvantului. USL – PNL+PC+PSD+dezertorii Puterii – nu-si doresc victoria, cum bine spun fotbalistii prin interviuri.
O opozitie puternica ar fi trebuit sa fie prezenta la firul ierbii populatiei pentru a-i lua pulsul si pentru a lupta alaturi de ea. Daca nu castigi increderea populatiei si o astepti pe aceasta sa-l dea jos pe presedinte ca sa te instalezi tu, nu meriti sa conduci un popor. Poporul are nevoie de un lider carismatic nu de doi lideri stersi care n-au nici o treaba cu functia spre care tanjesc.
Fie ca ne place, fie ca nu ne place, Traian Basescu a fost ceea ce a avut nevoie Romania in momentul 2004 si 2009. Sa ai de ales intre un Adrian Nastase numit in functii, un Victor Ponta crescut de Adrian Nastase in stilul defensiv sau un Crin Antonescu ce moare in mijolocul atacului si de partea cealalta un Traian Basescu sigur pe el care se lupta pana la ultima suflare, nu poate avea decat un singur rezultat: Traian Basescu presedinte.
Hai sa terminam cu aruncatu’ pisicii de la unu la altu, are cineva tupeu sa lupte corp la corp cu Traian Basescu si sa si castige sau ne balacim in continuarea in speranta ca „se usuca si cade singur”?!? Strategia politica a asteptarii poate degrada materialul pe care trebuie sa-l conduci mai tarziu, esti implicat 100 % in proces si trebuie sa-ti asumi responsabilitatea unui atac. Din pozitia de Opozitie nu poti juca defensiv, esti intr-un meci de 1-0 pentru putere si trebuie sa lupti pentru victorie. Alegatorul care este al 12 lea jucator nu poate castiga meciul pentru tine.
PS: Asta e realitatea fie ca ne place sau nu, avem presedintele pe care-l meritam. Inainte de a ne dori un presedinte capabil trebuie sa invatam sa fim noi capabili.