Pretul meu

Am un parcurs economic inca de cand m-am nascut. M-am nascut ca proportie dintr-o ecuatie, traiesc si respir matematica desi in primii ani de fiintare n-am sesizat menirea.

Matematic vorbind traiesc pentru a spupravietui si spuravietuiesc pentru a trai. Fiecare pas dezvolta o regula pe care trebuie s-o respect, fiecare regula de respectat naste si mai multa indarjire a in nu o respecta.

Ultimele zile/saptamani/luni m-am ocupat in a-mi hrani obsesii si a dezvolta noi si noi obsesii. observ tacit si trist ca am atras n jocul meu si public. Spectacolele cele mai benefice ale unui artist vanitos sunt spectacolele cu el insusi. Publicul este cel care ii da aripi sa zboare, spectacolul cu el este testul suprem al negatiei ce-l ajuta evolueze. Negand va progresa, respectul il doboara pentru ca uita si se drogheaza cu vanitate.

Am carat in spate cel putin doi insi in drumul nebuniei mele si am ratat sansa de a ma inalta prin tacere si rabdare. N-am trecut testul rabdarii de a acumula si a elibera invatamintele. Invataminte proaspat parcurse au fost predate mai departe fara pic de analiza interna. Greseli. Sunt un borcan cu greseli ce urmeaza sa fie platite. Avea dreptate bunicamea:”Maica Raiul si Iadul sunt a’ci pe Pamant” …alegi drumul „Adevarat” in schema ta logica si primesti optimism, alegi drumul „Fals” si primesti pesimism si vesti proaste.

Aidoma unei pisici proaspat intoarsa dintr-un periplu de acoperise in creierul toamnei si pe deschidere de iarna, ma intorc si mereu si mereu aleg locul fierbinte unde pozitivismul moare si se naste pesimismul. Sunt un dependent de pesimism, ma hranesc si traiesc in pesimsm. Optimismul imi deregleaza aparatele „de zbor”.

Pretul meu este cel pe care-l platesc in prezent, drumul „Fals” e un drum nasol dar plin de invataminte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*