Romania la 100 de ani! De abia in 2019 trebuie sa facem ce n-am facut in 2018! …Centenarul ne-a luat anu trecut pe sus. Acum ca a trecut euforia momentului e timpul sa ne trezim si sa fim unul langa altul. Si daca nu putem sa ne dam la o parte si sa sadem in bota sa contemplam fara a scoate un cuvant in plus in fata celui care incearca sa lucreze.
Romania lucrului facut! Bilant Romania la 100 de ani
Nu vreau sa fiu rau, dar stand stramb si judecand drept anul trecut ne-am cam batut joc unii de altii in fel si chip. Ai ceva de zis?! Taci. Ai ceva de facut?! Fa. Lucrul facut e de 1000 de ori mai bun decat lucrul spus. Ca vorba se poarta din gura in gura si cine stie ce mai invata te miri cine si iese tambalau.
Daca te macina si nu poti sa potolesti degetele sa nu apuce pe tastatura sa arunce cu venin in internet, atunci scrie. Scrie si nu publica. Da drumu gandului in biti si dupa ce ai terminat si l-ai citit macar o singura data cap coada, abia atunci il stergi dintr-o lovitura.
Dumnezeu te va aprecia mai mult pentru ca ai tacut si nu ai vorbit. Asa fac eu inca din decembrie. Nu-mi iese tot timpul ca ma impinge inima haina sa public ce am scris. Si vai si amar ce ma ocarasc dupa aceea ca am umplut cu venin inima unui altuia din fata unui ecran.
Asa sunt satul de veninul pe care-l vad zi de zi ca tot incerc sa gasesc calea sa ies din hora asta a improscatului cu rahat in ventilatorul altuia.
2019 – Anul trezvirii Romaniei – Romania la 100 de ani
2019 va zic cinstit e anul trezvirii poporului roman. E anul in care ne aruncam sticlele de bautura si pachetel de tigari pentru a aduce in sufletele noastre agheasma si anafura une vieti curate si frumoasa alaturi de cei dragi.
Si daca inima ta nu bate in ritm crestinesc si nu tresalta la astfel de cuvinte, atunci alege doua puncte importante din credinta ta pentru ca pe drum nu vreau sa pierd pe nimeni.
Ca e lupul dacic si ceva legamant din vechime, ca e euharistie si cine stie ce alt lucru, nu conteaza. Suflet langa suflet trebuie sa fim si sa traim caci viata e prea scurta pentru a ne certa la nesfarsit.
Povestea Yugoslaviei
Mereu si mereu cand inima mea invartosata de venin ajunge in punctul ala in care nu mai vede decat negru in fata ochilor imi revine in minte imaginea de final din Underground-ul lui Kusturica in care o buna bucata de pamant in forma Yugoslaviei se rupe din mal si este purtata de valuri pe o apa superba.
Povestea unor oameni care s-au certat si vandut pe motive etnice, familiale, bugetare, credinte politice cat timp au fost prezenti in planul fizic, dar care stau laolalta atunci cand pamantul lor stramosesc se rupe de timp si e purtat inspre noi. E exemplul din care are de invatat si Romania la 100 de ani!
Romania la 100 de ani
Avem 100 de ani de zbucium in care nu ne-am gasit identitatea si ne-am pierdut in negura vremurilor si am contopit dezideratele in lupta pentru deziderate straine.
Sunt 100 de ani in care romanul a ridicat pumnul si arma impotriva fratelui de alta credinta politica si religioase.
E timpul sa venim acasa sa ne imbratisam fratele, sa taiem vitelul cel mai gras pentru a sarbatori lectia celor 100 de ani. E timpul pentru libertate!
E spatiul de timp in care trebuie sa oprim bataia inimii personale pentru a putea porni inima comuna a noastra. Prea multa dezbinare si prea mult dezmat in defavoarea trupului sfartecat de tara. Sa scuturam raul ce il facem zi de zi. Sa spalam pacatele fratilor si sa ne prezentam asa cum suntem noi ca unitate.
Unitate! Unitate!
Anul trecut s-a strigat unitate si imediat dupa unitatea s-a disipat mesajul aruncand invective fratilor din transee orbiti de un diavol mult prea siret care a speculat nevoia noastra de celebritate. Romania la 100 de ani nu si-a mai gasit timpul de unitate.
Unitatea trebuie sa plece din suflet si trebuie strigata cu putere si cu siguranta. Am blamat fenomenul ultras, dar n-am invatat un lucru de la ei: Unitatea. Aia daca dau o Muie o dau cu toata fiinta lor ca sa poata patrunde in fiinta adversarului pentru a-l destabiliza.
Forta sta in unitate. Daca un singur individ striga cu retinere in tot monolitul unui grup, mesajul cade si adversarul se invartoseaza si mai tare asupra noastra.
Cartita prin natura ei disipa mesajul. Daca vrei sa omori cartita striga atat de tare in interior pentru ca atunci cand sunetul iese in exterior sa vibreze in cartita pentru a uita scopul venirii in tabara ta.
Puterea sta in unitate si-n conceperea unui mesaj comun. Mai multe mesaje e semn ca Dracul introdus in multime nu are nimic de facut. Mesajul clar si unic este sunetul care distruge linistea Cartiei. Nu mesajul tau este important. Mesajul comun este forta care da puterea.
Unitate, curatenie si credinta fratilor! Marea Unire – Romania la 100 de ani!
