Am renuntat acum ceva vreme sa-mi mai fac aparitia la seri folk prin diverse cluburi bucurestene si la aparitia la „ceaiuri” online… si bine am facut.
Nu vreau sa fiu rau, dar ambele tabere impart o dorinta prosteasca de a epata fara a incerca sa inteleaga cu ce au de a face. Prima categorie traieste intr-o bucla temporara de inspiratie care sugruma orice varf ce incearca sa ridice ciocul in noianul de quitare prafuite si ticsite de aceleasi caiete de cantece cantate si rascantate… noutatile sunt si ele la fel de prafuite si prost puse in scena incat iti vine a pune caini pe ei. Cineva din bransa mi-a spus intr-o seara ca vrea sa revolutioneze zona si sa aduca ceva nou…a uitat pierzandu-se intr-o mare masa de onlineri.
A doua categorie la fel ca prima doar ca un pic mai diferita. O lasi azi intr-o stare si maine vei gasi aceeasi gasca doar ca reincarcata pentru timpul in care se petrec evenimentele. Am avut placerea sa urmaresc doua tabere: cea de aici si cea de dincolo. Dincolo mediul online e o platforma de comunicare de idei si evenimente fara a agresa auditoriul, aici mediul online e un spatiu care vine in prelungirea societatii din care facem parte: mici, muzica proasta si zgomot de fond fara un destin prea grozav. Poate si pentru ca limba romana se adreseaza unui public restrans si nu unei mase de oameni precum cea vorbitoare de limba engleza.
…mai presus de orice este doar o lipsa de educatie si dorinta in ambele cazuri.